Cine sunt eu? Suntem de obicei experţi în a ne da cu părerea despre ceilalţi şi despre ceea ce fac ceilalţi. Ne place să criticăm mult şi mai puţin să apreciem meritele celorlalţi. Când vine vorba de noi, de ce aptitudini avem, tendinţa este de a ne evalua nerealist.

Sunt întradevăr persoane care se autoevaluează foarte dur, acestea mergând mai degrabă pe o pantă a lipsei de încredere în forţele proprii.

De-a lungul timpului mulți dintre noi ne-am făcut autocritica dintr-un motiv sau altul. Uneori poate pe bună dreptate, simțind că nu suntem suficient de buni pentru propriile aspirații sau pentru cei din jur și ne-am trezit afirmând „nu sunt în stare de nimic”, „sunt un ratat”.

Aceste afirmații înseamnă o mare greșeală, deoarece una este să îți judeci comportamentul tău ca nefiind în stare de nimic și alta este să te judeci pe tine cum că ai fi „un ratat”.

În mod similar chiar dacă gândești că ai făcut ceva greșit, este incorect să te identifici cu această greșeală, fie și atunci când ai luat o decizie proastă, tot nu ai dreptul să spui că tu ești „prost” sau „rău”, iar dacă ți se pare că nu ai „nimc”, faci o eroare afirmând că „nu însemni nimic”.

[box type=”shadow” align=”aligncenter” class=”” width=”200″]Găsești aici un scurt ghid în a afla ce te definește.[/box]

Nu poți fi fericit dacă te simți o victimă și mai ales propria ta victimă, minimalizându-ți Sinele și criticându-l. Indiferent câte greșeli ai fi făcut în trecut, acestea nu reprezintă identitatea ta, tu ca ființă nu ești una cu greșelile tale.

Revenind însă, care sunt punctele tale tari şi care sunt punctele tale slabe? Chiar dacă pare uşor, mulţi dintre noi preferăm să ne minţim singuri, raportându-ne prea mult la valorile sociale, la părerile celor din jur. Astfel, oamenii ajung să creadă că sunt buni organizatori, chiar dacă n-au excelat niciodată în acest domeniu, se cred experţi în câte un domeniu, chiar dacă nu sunt, şi lista poate continua.

Procesul de transcedere a judecării de sine, a urii, a îndoielii sau mai bine zis a condiționării egoului- este iertarea.

Pentru fiecare dintre noi, atunci când vorbim despre iertare, ne referim la un gest pe care-l facem vizavi de altcineva, însă din punctul meu de vedere adevărata iertare începe în primul rând cu propria persoană, urmând ca mai apoi să se extindă și asupra celorlalți.

În esență adevărata iertare constă în realizarea dorinței sincere de a-ți schimba modul de a gândi referitor la Sinele propriu.

Din nefericire, oamenii care cred acest lucru, nu au nici o vină. Presiunea socială este atât de mare şi apare astfel următoarea confuzie între:
Cum sunt eu? și- Cum aş vrea să fiu?
Totuşi, până la urmă, care este problema în a-ţi urmări obiectivele, şi în a-ţi proiecta imaginea a ceea ce vrei să fii? Chiar consider că este un lucru excelent să şti exact ceea ce vrei să fii. Greșeala apare însă, în următorul punct: atunci cand oamenii vor să fie într-un anumit fel care nu-i definesc.
Apar astfel, cazuri de oameni, care, după un an, doi sau 10 ani, fac anumite lucruri. Dacă-i întrebi acum, îţi vor spune că fac exact ce şi-au dorit.

După 10 ani însă, aceşti oameni ajung des la concluzia: Locul meu nu este aici, nu vreau să fac acest lucru toată viaţa, locul meu nu este aici, m-am săturat, eu nu asta mi-am dorit, etc.

Probabil, fiecare dintre noi cunoaştem asemenea persoane, şi sunt foarte mulţi oameni care ajung în situaţia aceasta, fiind ceva de speriat. Ca un corolar, reţineţi, nu-i nici o problemă să tinzi să fi într-un anumit fel, să fi privit într-un anumit fel, să ai anumite aptitudini, să ai un anumit job sau să ai un anumit comportament social.

Întrebarea pe care tu trebui să ţi-o pui, este următoarea: Chiar îmi doresc acest lucru cu adevărat?
Ne place să credem că ne-ar plăcea să facem un anumit lucru. Discrepanţa apare atunci când acest lucru nu ne reprezintă. De exemplu, ar putea să-ti placă ideea de a fi tu şeful. Îţi doreşti acest lucru, însă, acest lucru este cel care te reprezintă?

Aici apare diferenţa între ceea ce ţi-ar plăcea ca idee şi ti-ar plăcea cu adevărat, diferenţa care pe cât este de fină, pe atat este de importantă.

Fiind cinstit cu tine, coborând din lumea ideilor în lumea realităţii, câştigi foarte mult: scapi de stres, scapi de bătaie de cap, economiseşti timp.

Următoarea întrebare din partea ta ar putea fi: De unde ştiu ce mi se potriveşte? Fără prea multe discuţii răspunsul ar fi că ți se potriveşte ceea ce te defineşte cu adevărat! Ai putea întreba însă, de unde ştiu ce mă defineşte cu adevărat?

Frumoasă întrebare, și răspunsuri frumoase la aceasta intrebare. Dacă găseşti răspunsul acestei întrebari, atunci vei putea face rapid o conexiune intre: Ceea ce-mi doresc și mă defineşte.

18 Aptitudini Principale ce te Pot Defini și care te Ghidează în Viață

Aptitudinea #1. Adaptabil

Capacitatea de adaptare continuă și de acomodare cu diverse situații.

Este un lucru înţelept să observi firile celorlalţi şi să te adaptezi şi celui sobru, şi celui pus pe glumă, şi celui nervos, şi celui inteligent, dar şi ignorantului.
Această mare calitate a omului necesită capacitate de adaptare şi spirit de înţelegere. Aceste aptitudini, competențe și abilități sociale personale sunt importante.

Iţi trebuie talent ca să-i câştigi pe toţi şi poţi realiza aceasta numai dacă stăpâneşti arta adaptării propriului comportament.
Omul înţelept are tact, bunăvoinţă, simţul măsurii şi luare aminte chiar şi atunci când obrăznicia îl deranjează. De tot ce-i bun, trebuie profitat.

Aşa după cum se ştie, niciodată nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi; tot aşa, omul deştept ştie că nu se poate ca totul să-i iasă bine.

Aptitudinea #2. Amplificator

Vezi potenţialul în ceilalţi şi şti cum să-l amplifici.

Fiecare dintre noi am venit pe lume cu un anumit dar, sau har, sau dacă nu, măcar o misiune. Mai devreme sau mai târziu vom descoperi că suntem atrași de ceva, sau putem face un lucru cu o extrem de mare ușurință fără efort și cu multă pasiune.

Acest lucru ce îl descoperim îl putem numi potențial, potențialul nostru de a evolua, de a ne dezvolta, de a reuși în viață.

Ești unic. Gândurile tale și imaginația ta sunt doar ale tale. Ce vrei de la viață este practic realizabil, tot ce ai nevoie este doar credința în tine.

Este important să identifici persoanele ce au potențial iar apoi să le promovezi.

Aptitudinea #3. Comunicare

Îţi place să explici, să descrii.

Prin comunicare ne exprimăm gândurile, sentimentele, dorinţele, intenţiile, experienţele trăite, primim şi oferim informaţii. Din dinamica acestor schimburi, prin învăţare, omul se construieşte pe sine ca personalitate.

Capacitatea de a comunica reprezintă o premisă a procesului de construire a relaţiilor interpersonale şi de integrare socială.

Mulţi oameni consideră procesul comunicării ca fiind un proces simplu, deoarece la majoritatea persoanelor el decurge uşor. Dacă ne gândim totuşi ce anume reprezintă comunicarea, vom fi surprinşi de cât de complex este acest proces în realitate.

Aptitudinea #4. Cuceritor

Doreşti cu orice preţ să câştigi oamenii de partea ta.

Dacă ai încredere în tine, dacă ești atent la detalii, ești imprevizibil și dominant atunci poți fi un cuceritor și poți atrage oamenii de partea ta.

Aptitudinea #5. Empatie

Poţi simţi cu uşurinţă stările emotive ale celor din jur.

În primul rând, o persoană empatică poate identifica ușor emoțiile celorlalti iar aici mă refer, evident, la emoțiile latente, care nu sunt exprimate. Oricine își poate face o idee despre cum se simte un om care plânge dar puțini reușesc să identifice faptul că o persoană suferă atunci când acea persoană face tot posibilul să nu o arate, ascunzându-se după o mască. Oamenii empatici văd dincolo de măști, cu ușurință.

Ei fac însă mai mult decât a identifica automat ceea ce simt persoanele din jurul lor; au și capacitatea de a își imagina foarte exact cum trebuie să se simtă persoana respectivă chiar dacă ei nu au trecut niciodată prin exact aceeași situație.

De asemenea, empatia îi ajută pe oameni să citească mai ușor limbajul corpului sau să vadă acele sclipiri în ochii oamenilor. Datorită acestei înțelegeri a firii umane de care sunt capabili, oamenii empatici sunt de obicei înțelegători cu cei din jur și dau dovadă de compasiune.

Aptitudinea #6. Focalizare

Incotro mă îndrept? ai o abilitate deosebită de a-ţi stabili obiectivele.

Poți folosi o mulțime de instrumente pentru managementul timpului sau stabilirea obiectivelor. Atât timp cât ele nu se subordonează scopului tău în viață, rămân simple unelte într-o trusă de scule nefolosită.

Scopul este forța unificatoare a tuturor energiilor tale. Scopul transcede dincolo de obiective – este imaginea atotcuprinzătoare, ca o umbrelă, deasupra acțiunilor tale. Obiectivele sunt etapele intermediare pe care le parcurgi în drumul către scop.

Dacă focalizezi bine obiectivele atunci îți vei atinge scopul.

Aptitudinea #7. Inovație

Eşti fascinat de idei şi concepte (noul, provocatorul, ineditul).

Aptitudinea #8. Intelect

Îţi place să ai o activitate mentală constantă.

Activitatea mentală are loc în multe dintre instanțele cotidiene și poate varia de la visarea cu ochii deschiși la cititul unei cărți sau învățarea unei limbi străine. Exercițiu mental sau trainingul creierului se referă la utilizarea structurată a exercițiilor și tehnicilor cognitive.

Scopul acestui antrenament este îmbunătățirea selectivă a funcțiilor specifice creierului si creșterea performanței în viața de zi cu zi prin optimizarea memoriei, atenției, capacității de luare a deciziilor, autocontrolului emoțional, estimării.

Aptitudinea #9. Împlinire

Nevoie constantă de obţinere a succesului.

Cine așteaptă să cunoască succesul înainte de a deveni generos și plin de iubire, va sfârși dezamăgit și frustrat. Nu este posibilă fericirea fără iubire, nu există succes, sănătate, pace interioară sau libertate fără iubire. Împlinirea nu se realizează fără fericire.

Iubirea este garanția fericirii, cine nu este fericit înseamnă că nu iubește. Ea te condamnă la veșnicie și veșnicia la fericire. Ea te face să

trăiești mereu în prezent și să uiți cu desăvârșire trecutul. Atunci simți că ești împlinit.

Aptitudinea #10. Mediator

Cauţi întotdeauna să ajungi la un consens.

Pentru a realiza o interacțiune efectivă, va trebui să-ți folosești capacitațile de rezolvare a conflictelor. Modul cum se poate obține acest rezultat ține atât de calitățile taler cât și de felul cum  abordezi câțiva factori elementari în procesul de mediere.

În mediere, un rezultat efectiv este obținut dacă părțile implicate într-adevăr doresc să ajungă la o rezolvare pe cale amiabilă dar si dacă mediatorul, cel care mediază cazul, știe cum să conducă procesul de mediere spre acest rezultat.

Aptitudinea #11. Optimism

Privești problema ca una care poate fi rezolvată.

Optimistul are tendința de a considera că nenorocirile sunt temporare, iar bucuriile – durabile. Că un eșec nu privește decât domeniul precis în care a survenit, în timp ce o reușită personală poate fi extrapolată pe alte situații.

Aptitudinea #12. Ordine

Totul în jurul tău trebuie să fie disciplinat şi organizat.

Aptitudinea #13. Perfecţionist

Excelenţa, şi nu media, este unitatea ta de măsură.

Aptitudinea #14. Pozitivism

Vezi partea plină a paharului.

Gândirea pozitivă ne va ajuta să descoperim că nu avem limite în puterea de a rezolva orice problemă, a îndeplini orice obiectiv propus și a ne făuri propriul viitor. Secretul constă în încrederea în forțele proprii, indiferent de situație.

Aptitudinea #15. Responsabilitate

Scuzele nu sunt de ajuns când nu ai reuşit un lucru.

Trebuie să învăţăm să ne asumăm cu mult curaj responsabilitatea generată de faptele proprii. Ori de cîte ori greşim prima reacţie este să dăm vina pe altcineva sau pe altceva.

Dacă fiecare om ar începe să devină mai responsabil chiar şi în cele mai mici aspecte ale vieţii sale, ar creşte astfel nivelul de responsabilitate la nivel social şi s-ar transmite un comportament bazat pe responsabilitate chiar şi instituţiilor statului.

Asumarea responsabilităţii propriilor fapte ar trebui învăţată prin orice mijloace şi la orice vîrstă de către toţi oamenii.

Aptitudinea #16. Siguranţa de sine

Increderea pe care o ai în forţele proprii.

Modul în care ne percepem depinde de gradul de autostimă (autoapreciere, autorespect, autoacceptare) pe care îl avem. Astfel, dacă ne acceptăm pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine – aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine – dacă acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticăm în permanență pentru ele – aceasta constituie baza toleranței față de sine și, implicit, față de alții – putem trăi confortabil din punct de vedere emoțional.

Aptitudinea #17. Spirit de echipă

Vrei să-i faci pe oameni să facă parte dintr-un grup.

Se spune că valoarea echipei e mai mare decât suma valorii părților. Adică 1+1+1 este mai mult decat 3. Poate fi 5 sau chiar mai mult. Asta, evident, dacă fiecare dintre acei 1 știe ce are de făcut și se intergrează armonios in „organismul” echipei.

Aptitudinea #18. Strateg

Cauţi cea mai bună cale de a merge mai departe.

Ai viziune, ai o cale, ești un bun organizator dar și un bun strateg.

Concluzie

Atenţie! Tendinţa de a-ţi revendica foarte multe talente este mare. Încearcă să le alegi pe acelea care ţi se potrivesc cel mai mult. Alege maxim 3-5 talente în care tu excelezi şi te definesc cu adevărat.

Aceste talente pe care tu le vei identifica, vor reprezenta ceea ce te defineşte pe tine.  Acest lucru te va ajuta.

Trebuie să-ţi foloseşti aptitudinile în ceea ce faci. În ce măsură talentele tale se regăsesc în ceea ce faci acum?

Dacă răspunsul tău este „în mică măsură”, probabil nu eşti pe drumul cel bun.

Dacă răspunsul tău este „în oarecare măsură”, atunci probabil din nou simţi că lipseşte ceva.

Dacă răspunsul tău este „în foarte mare măsură” probabil este o activitate care într-adevăr îţi place, care te defineşte şi care te reprezintă!