[dropcap]P[/dropcap]entru evoluția noastră spirituală, esențială este viața. Ea trebuie protejată, purificată, consolidată, trebuie eliminat din ea tot ceea ce o împiedică sau o blochează.
Numai datorită vieții putem obține sănătatea, frumusețea, puritatea, puterea, inteligența, iubirea și adevarata bogătie, într-un cuvânt evoluția noastră spirituală.
De acum înainte să lucrăm la înfrumusețarea vieții, la intensificarea ei, la sacralizarea ei.
Rezultatul îl vom simti imediat: această viață purificată, armonioasă, va contacta alte regiuni intrând în relații cu o mulțime de alte entități care vor veni apoi să vă ajute și să vă inspire.
8 Sfaturi Primordiale de Urmat pentru Evoluția Noastră Spirituală
#1. Pregătiţi-vă Viitorul, Trăind Corect Prezentul
Este adevărat că nu ştim ce ne rezervă viitorul, dar, cel mai bun mijloc de a evita posibilele necazuri din
viitor, este de a ne strădui să trăimi chibzuiți în prezent.
Viitorul va fi aşa cum îl construim în prezent.
Deci, fiecare clipă de „acum” este importantă. Aşa cum prezentul este o consecinţă a trecutului, tot aşa viitorul este o prelungire a prezentului.
Totul este înlănţuit: trecutul, prezentul şi viitorul nu sunt rupte între ele.
Viitorul se construieşte pe fundaţia care i-o facem acum. Dacă această fundaţie este proastă, este evident că nu trebuie să neaşteptămi la un viitor strălucit.
Dacă ea este bună, nu avem nici un motiv de îngrijorare: aşa cum sunt rădăcinile, tot aşa vor fi şi tulpina, ramurile şi fructele.
Trecutul este consumat. El este cel care a generat prezentul, care, la rândul lui poartă în el rădăcinile viitorului.
Trebuie să începem să ne construim de pe acum viitorul, îmbunătăţindu-ne prezentul.
Pentru aceasta, trebuie ca în fiecare zi să ne punem întrebarea: Ia să văd ce am spus astăzi?
Care au fost sentimentele şi gândurile mele? Şi dacă am acţionat prost, dacă am avut sentimente negative, gânduri rele, să ştim că ne-am atras forţele întunecate şi că ele ne vor distruge viitorul.
Dacă am trăit o zi într-un mod care să ne nemulţumească, să încercăm, cel puţin la sfârșitul ei, să-i anihilăm
efectele.
Să gândim pozitiv, să avem cele mai bune gânduri, să luăm cele mai bune decizii pentru a doua zi.
Aceste gânduri, ca nişte albine harnice, vor spăla şi vor repara totul în timpul nopţii şi vom începe ziua următoare în condiţii mai bune.
„Mâine voi fi ceea ce am ales astăzi să fiu.” James Joyce
#2. Trăiţi Prezentul în Plenitudine
Unii oameni trăiesc numai în trecut, parcă ar fi prizonierii unor evenimente petrecute în viaţa lor şi nu pot merge mai departe.
Alţii, dimpotrivă, se aruncă într-un viitor fantasmagoric, creat de imaginaţia lor şi care nu se va îndeplini niciodată.
Este bine să privim, din când în când, în trecut, dar numai pentru a analiza când şi unde am greşit, sau când şi unde am acţionat corect, pentru a trage învăţăminte.
Trecutul constituie un tezaur de experienţe pe care le putem utiliza pentru a trăi prezentul cât mai bine.
Dar în acelaşi timp, analizând trecutul, este bine să ne lansăm şi în viitorul îndepărtat.
Și asta pentru a ne întreba cum îşi imaginează Dumnezeu viitorul umanităţii.
În ce splendoare, în ce Lumină va ajunge ea să trăiască.
Bineînţeles mulți se vor gândi cum vor câştiga bani, că vor face afaceri, că vor obţine o oarecare glorie, că vor avea alături, zi şi noapte, numai „lapte și miere”…
Dar ce reprezintă toate acestea?
Acum trebuie să învăţăm să privim mai departe, dincolo de acest viitor îndoielnic, şi să căutăm orizonturi noi.
Să deschidem ferestrele către infinit pentru a vedea care este adevăratul viitor al omenirii, cum îl imaginează
Dumnezeu.
Apoi să anticipăm prin modul nostru de viaţă, acest viitor. Să nu ne împiedicăm de noţiunea de timp.
Prezentul trebuie să fie timpul acţiunii conştiente, luminate, care îşi trage înţelepciunea din experienţele trecutului.
În acelaşi timp trebuie să fie stimulată de toate posibilităţile viitorului.
Iată perfecţiunea: lecţiile pe care ni le-a dat trecutul şi viitorul cu promisiunile sale nelimitate.
Dacă ştim cum să trăim în prezent, exprimând experienţa trecutului şi frumuseţea viitorului, ne vom apropia de Divinitate, de evoluția noastră spirituală.
Prezentul este o continuă aşteptare a viitorului. Blaise Pascal
#3. Fiţi Conştienţi de Forţele pe care le Declanşaţi
Nu trebuie să întreprindem niciodată ceva fără să cunoaştem forţele pe care astfel le punem în acţiune.
Căci începutul este esenţial. La început, se declanşează forţele, care odată pornite, nu se mai opresc în
drum, ci acţionează până la capăt.
Este întotdeauna uşor să provocăm forţe sau evenimente, dar este foarte greu să le dirijăm, să le orientăm, pe
scurt să le domini.
Când agitatorii declanşează o revoltă, nu mai exista mijloace pentru a o stăpâni: ea le scăpa de sub control.
Înainte de a pronunţa un cuvânt, de a arunca o privire, de a scrie ceva noi deţinem toată puterea.
Odată declanşată acţiunea, s-a terminat, nu mai suntem decât spectatori, dacă nu chiar victime.
În plan fizic, în plan astral sau în plan mental, Legea este una şi aceeaşi.
Când simţim furia că se naşte în noi, dacă ne hotărâm să o stăpânim pe loc, ea nu se va declanşa.
Dar dacă o lăsăm să izbucnească, nu-i vom mai putea opri cursul.
Şi acest lucru este valabil şi pentru idei: dacă le lăsaţi să-şi facă cuib în voi, vor sfârşi prin a se
înrădăcina.
Deci să fim vigilenţi şi să nu uităm niciodată că numai la început deţinem, cu adevărat puterea.
Forţa omului nu stă în muşchi, ci în fantezia sa creatoare. Harry Rose
#4. Căutaţi Lumina Înainte de a Acţiona
Înainte de a ne lansa într-o acţiune mai importantă, primul lucru de făcut este să ne reculegem, să ne
conectăm la lumea invizibilă pentru a ne crea cele mai bune condiţii pentru a acţiona.
În stare de agitaţie, de dezorientare, comitem erori, încurcăm sau distrugem lucrurile.
Şi aceasta se întâmpla destul de des: acţionăm în grabă, orbeşte, iar rezultatele nu sunt grozave.
Pentru a acţiona corect trebuie, mai întâi, să căutăm Lumina.
Acest lucru îl facem deja în planul fizic.
În orice situaţie din viaţă trebuie mai întâi să aprindem lumina, adică să ne concentrăm, să ne reculegem pentru ca să știm cum să acţionăm.
Dacă nu avem lumină, o vom lua la stânga, la dreapta, vom bate la mai multe porţi, vom încerca tot felul de mijloace care se vor dovedi nepotrivite.
Deci, înainte de a întreprinde ceva mai important, este necesar să ne concentrăm câteva minute gândurile asupra lumii inteligente, din Lumină.
Apoi să cerem să aflăm cum este cel mai bine să acţionăm.
Răspunsul va veni sub forma unei idei, a unui sentiment precis sau a unei imagini simbolice.
Dacă răspunsul este foarte clar, putem trece la acţiune.
Dar dacă simţim o nehotărâre, un resentiment, o tulburare sau o contradicţie, aceasta înseamnă că obstacolele sau duşmanii ne barează calea.
Atunci amânăm totul pentru a doua zi, punem din nou întrebarea şi aşteptăm înainte de a acţiona, până când drumul va fi clar şi liber.
Fără lumina Divină, viaţa este o rătăcire mioapă gravă. Valeria Mahok
#5. Supravegheaţi Întotdeauna Prima Mişcare
Când suntem pe punctul de a întreprinde ceva pentru prima dată să avem grijă să fim calmi.
Să ne concentrăm întreaga atenţie asupra primului gest, a primei mişcări şi s-o executăm corect, fără nici o greşeală.
Să repetăm puţin mai repede, şi apoi din ce în ce mai mult, până când vom atinge ritmul şi viteza dorite.
Vom observa că execuţia va fi din ce în ce mai uşoară, rămânând în acelaşi timp, impecabilă.
Indiferent de gestul sau de actul pe care îl avem de executat, dacă de la început ne-am creat un tipar corect îl vom repeta întotdeauna cu corectitudine.
Dacă astăzi comitem erori într-un anumit domeniu, aceasta se datorează faptului că în trecut fără să ne dăm
seama, i-am creat un tipar defectuos.
Dacă la prima mişcare, la primul gest, cu un obiect sau cu o persoană nu am fost atenţi şi am comis o eroare acum suportăm consecinţele.
Greşelile se acumulează şi se agravează cu trecerea timpului.
Este foarte greu să reparăm în prezent greşelile comise în trecut şi înscrise în noi, dar este uşor a învăţa să creăm corect tiparele noi.
Motivaţia aduce mişcare, mişcarea aduce viaţă! Anonim
#6. Conştientizaţi-vă Obişnuinţele Mentale
Oamenii sunt rareori conştienţi de obişnuinţele lor mentale.
Când trebuie să întreprindem un lucru, ne crispăm imediat, ne enervăm.
Sau în faţa oricărei situaţii noi avem ca primă reacţie pesimismul, devenim critici sau ne îngrijorăm.
Sau în alt caz ne revoltăm, sau ne descurajăm…
Dar cum toate acestea sunt atitudini pe care, nefiind conştienţi nu le putem remedia, şi astfel, în orice situaţie găsim un pretext pentru a fi negativi.
Primul lucru pe care îl avemde făcut este să ne studiem, pentru a ne cunoaşte modul în care reacţionăm.
Din momentul în care vedem clar în noi, deţinem deja mijloacele de a face faţă situaţiei: imediat vom primi un elan pentru a ne mobiliza.
Si totodată mobilizăm toate posibilităţile pe care Dumnezeu le-a creat în conştientul şi subconştientul nostru.
Din acest moment în fiecare zi vom progresa, vom avea parte de evoluția noastră spirituală, datorită obişnuinţei pe care ne-am creat-o de a ne observa şi de a fi lucizi faţă de noi înşine.
Care este cel mai mare duşman al omului, dacă nu propria sa minte? Buddha
#7. Fiți Atenţi şi Vigilenţi
Atenţia îmbracă mai multe aspecte.
Aspectul ei cel mai cunoscut este acea atitudine susţinută, necesară pentru a ne îndeplini corect sarcinile.
Dar exista şi o altă atenţie care se numeşte observarea de sine, introspecţia.
Ea constă în a conştientiza, în fiecare moment al zilei, ceea ce se petrece în interiorul nostru pentru a discerne curenţii, dorinţele şi gândurile care ne străbat.
Aceasta atenţie este însă insuficient dezvoltată.
De aceea, când vine momentul să rezolvăm ceva, să înţelegem o problemă importantă, creierul ne este obosit, întunecat şi nu ajungem să ducem un lucru la bun sfârşit.
Pentru ca creierul nostru să fie mereu disponibil, trebuie să fim atenţi, prudenţi şi cumpătaţi în toate activităţile.
Altfel, chiar dacă adevărul în persoana ar apare în faţa noastră, noi tot nu l-am înţelege.
Pentru a fi capabili de a face faţă în mod înţelept, inteligent, tuturor situaţiilor, trebuie să ne păstrăm în permanenţă gândirea trează şi vigilentă.
Cel ce nu este vigilent, cel ce nu deschide ochii, este expus tuturor pericolelor.
Nu exista nimic mai rău decât să trăieşti cu ochii închişi.
Trebuie să ţinem ochii mereu deschişi pentru a aprecia în permanenţă stările de conştiinţă în care ne aflăm.
Numai cel ce-şi ţine ochii deschişi posedă inteligența vieţii interioare, el nu se mai lăsa înlănţuit de orice forţă, de orice entitate.
În concluzie să veghem asupra atenţiei interioare, atenţie de fiecare clipă pentru ca să ştim în fiecare
moment ce se petrece în noi.
Nu este suficient să ne facem numai seara un examen de conştiinţă, ci, în orice moment al zilei.
Trebuie să fim capabili să spunem care sunt dorinţele, gândurile şi sentimentele care ne străbat, să le cunoaştem
originea, natura.
Să fim capabili să luăm precauţiuni sau chiar să reparăm daunele.
În plan fizic ni se pare normal să se repare imediat toate stricăciunile. Dar în plan intern nu ştim cum să procedăm.
Lăsăm distrugerile să se producă, fără să reacţionăm.
Trebuie să privim în noi înşine pentru a vedea ce trebuie reparat şi să nu întârziem a o face.
Altfel, lăsând pentru mai târziu, devine prea târziu, suntem distruşi, dislocaţi.
Cu atenţie şi cu ascultare ajungi să faci orice. Hector Malot
#8. Urmaţi o Singură Direcţie Spirituală
Pentru a face cu adevărat o muncă spirituală trebuie să ne aliniem unei filosofii, unui sistem şi să aprofundăm.
Ceea ce se întâmpla cu organismul psihic se întâmpla exact şi cu cel fizic.
Măcar de am avea o structură mentală suficient de solidă pentru a ne descurca.
Ce am putea face cu un amestec de tradiții egiptene, hinduse, tibetane, africane, aztece, ebraice?
Dar mulţi dintre noi de-abia suntem capabili să ne facem o idee clară despre un sistem filosofic.
şi atunci la ce ne foloseşte să citim totul, să cunoaștem totul?
Ca să ne piardem capul atâta tot. Şi apoi, evident, urmează să acuzăm spiritualitatea că dezaxează lumea.
Nu este vina spiritualităţii dacă lumea şi-o imaginează că pe un târg unde poţi găsi toate atracţiile, chiar pe
cele mai periculoase, cum ar fi drogul, magia neagră sau sexualitatea desfrânată.
Este timpul să înţelegem că evoluția noastră spirituală înseamnă să ajungem să fim noi înşine expresia vie a învăţăturii divine pe care o urmăm.
Religia este pentru cei care sunt speriaţi să meargă în iad. Spiritualitatea este pentru cei care au fost deja acolo. Bonnie Raitt
Concluzie
Problema este de a perfecționa atât aspectul spiritual, cât si cel material.
Să fim implicati în lume, dar să trăim, în același timp, o viață cerească. Acesta trebuie să fie țelul nostru.
Bineînţeles că nu este ușor, căci ne aflăm încă în stadiul în care dacă începem o viață spirituală, ne vom periclita situația materială, dar dacă ne preocupăm de altfel de „lucruri”, vom neglija viața spirituală.
Ei bine, nu: ambele sunt necesare și este posibil să le împăcăm. Cum?
Procedând în felul urmator:
Orice am face sau am întreprinde, să ne spunem în gând:
„Eu caut Lumina, eu caut Iubirea, eu caut puterea adevărată; oare facând acestea, le voi obtine?”
Comenteaza