6. Zaharul si derivatii lui

Aceasta categorie de alimente compusa din zahar si produsele zaharoase este caracterizata printr-un continut mare de zahar solubil (zaharoza, glucoza). Din cauza aspectului atragator si al gustului dulce, sunt alimentele cele mai preferate de catre copii, dar nu este indicat excesul de asemenea produse deoarece au reactii adverse negative in organism.

Consumul de produse zaharoase prezinta avantajul ca sunt digerate si asimilate foarte usor de catre organism, fiind indicate persoanelor care depun efort fizic. Daca aceste produse sunt consumate in exces are loc dezechilibrarea dietei, instalarea obezitatii, aparitia semnelor de insuficienta insulara etc.

Valoarea nutritiva si energetica

Valoarea energetica a acestor produse este de 350 – 400 kcal/ 10 g – daca sunt formate exclusiv din glucide si pana la 600 kcal/ 100 g  – daca contin si grasimi ( nuca, alune etc).

7. Grasimile alimentare

Aceasta grupa de alimente are un rol important in aportul energetic. Grasimile alimentare se obtin din semintele plantelor oleaginoase, din anumite tipuri de fructe, din tesuturile animalelor si din lapte.

Grasimile alimentare pot fi de origina animala, vegetala sau mixta si pot exista in forma lichida sau solida la o temperatura obisnuita. In categoria de grasimi vegetale lichide intra uleiurile de floarea soarelui, soia, rapita, porumb, masline, palmier; in cea de grasimi vegetale solide: margarina, unt de cacao, unt de palmier; grasimi animale lichide: ulei de peste; grasimi animale solide: untura de porc, de pasare etc

Valoarea nutritiva

Lipidele au o valoare calorica foarte mare, de 700 – 800 calorii pe 100 de grame. Grasimile sunt formate din acizi grasi saturati si nesaturati. Pe langa faptul ca introduc in organism acizi grasi, ele contribuie si la imbogatirea lui cu vitamine liposolubile ( A, D, E, K ,F).

Cu toate ca grasimile isi au rolul lor bine stabilit in buna functionare a organismului uman, nu trebuie facut abuz de aceste produse deoarece peste o anumita cantitate pot deveni nocive. De asemenea de la o anumita varsta trebuie evitate cat mai mult cu putinta.

8. Bauturile

Bauturile se impart in doua mari categorii: bauturi nealcoolice si bauturi alcoolice.

In cadrul bauturilor nealcoolice intra toate lichidele pe care le consumam zi de zi si nu au in componenta lor alcool ( apa, bauturi racoritoare, ceai, cafea, cacao etc.). Aceste bauturi sunt consumate zilnic de fiecare om si au o actiune rehidratanta, reconfortanta, tonifianta sau terapeutica.

Apele minerale si bauturile naturale aduc organismului saruri minerale si vitamine si pot avea diverse actiuni terapeutice.

Ceaiurile pe langa gustul placut au efecte cu adevarat miraculoase in  tratarea diverselor afectiuni de care sufera organismul uman. Sunt preparate dupa diferite retete in functie de planta din care dorim sa il obtinem.

In general valoarea nutritiva a bauturilor nealcoolice este de data de vitamine, minerale si glucide.

Bauturile alcoolice sunt de doua feluri dupa procedeul de obtinere al lor: bauturi de fermentatie ( berea, vinul) si bauturi distilate (coniac, rachiu, vodca).

Berea face parte din categoria bauturilor slab alcolizate (0,5 – 7 %). In continutul ei gasim glucide nefermentate 4-5 %, acizi organici, saruri minerale, vitamine. Valoare nutritiva a acestei  bauturi este mare tinind cont ca este vorba despre un lichid: 450 kcal /l.

Vinul are un continut de alcool ce variaza intre 8 – 16 %, glucide 4 -18 %, urme de elemente minerale, urme de vitamine hidrosolubile.

Bauturile distilate sunt bauturi mai puternic alcoolice ( min 20 %) si nu sunt la fel de bine acceptate de catre organismul uman.