Toate spiritele după moarte se vor ridica pe planul spiritual corespunzător gradului lor de spiritualitate; ele sunt primite de conducătorii experimentali pentru a fi inițiate la noua lor experiență. Nu te poți duce în alt loc decât acolo unde ți-ai pregătit locul în timpul vieții pământești, conform legii divine a atracției afinităților.

Cele Trei Etape de Judecată a Spiritului

#1. Prima Judecată

     Prima judecată a spiritului are loc în timpul vieții sale terestre la câteva ceasuri sau zile de la greșeala comisă. Greșelile care le facem nu scapă de sita judecății. Tot ce am greșit în viață până în acel moment este cunatificat iar apoi analizat. Spiritul este chemat sus, in fața unui Tribunal compus din cei trei superiori. Examinând împrejurările, judecătorii apreciază gravitatea faptei, cerând ca nimeni să nu se facă  justițiarul semenului său și dictează o pedeapsă mai mică sau mai mare. Zilele următoare, anumite forțe execută sentința asupra culpabilului iar el cade greu bolnav, are o pierdere oarecare, ori suferă moralmente din cauza unei acțiuni făcută contra persoanei sale.

Omul trece prin zile grele, în care sufletul îi este zdruncinat din seninătatea, pacea și mulțumirea lui. In general aceste pedepse nu sunt de lungă durată și nici atât de drastice, încât să schimbe prea mult destinul lui. Viața își urmează firul trasat, hotărât înaintea întrupării spiritului, dar în decursul ei intervin lacrimi și suferințe, care sunt fructul greșelilor actuale ale spiritului.  Așadar în decursul vieții trupești, spiritul se prezintă de multe ori în fața Juriului suprem al marii colectivități din care face parte, plătind greșelile comise în această viață.

Conform știintei spirituale, după moarte spiritul este chemat în fața unui tribunal compus din trei șefi ai marelui grup din care spiritul face parte. Este a doua etapă de judecată a spiritului.  Un spirit acuzator îi arată toate faptele săvârșite, de fața aflându-se și un alt spirit, dreptașul, sau cel care a văzut, a auzit și știe totul despre el. Această judecată se face în fața a patru martori care vorbesc în acuzarea lui. Călcarea moralei divine este cunoscută de dreptașul lui și de asemenea, este știută de dreptașul victimei căruia i-a făcut rău în timpul vieții pământești. Ea mai este scrisă în sufletul vinovatului și în plus este „fotografiată”  în arhiva eterică a pămantului. Judecătorii apreciază gravitatea faptelor și fixează o pedeapsă mai mare sau mai mică, stabilind și locul sau  timpul șederii în spațiu. Aceasta are loc imediat după desprinderea spiritului de corpul fizic, deci imediat după clipa morții. După această judecată, el coboară însoțit de spiritul sau ghidul pe pământ și asistă la înmormântarea trupului său. După patruzeci și două de zile, el se urcă definitiv pe planul spiritual stabilit în urma judecății lui, unde va sta atâta timp cât s-a stabilit până la o nouă reîncarnare.

Pentru o nouă reîncarnare, el se va prezenta în fața unui juriu format din trei spirite ce reprezintă șefii planetei Pământ. Acest juriu planetar este prezidat de la distanță de Șeful Sistemului Solar, care pronunță sentința. La această judecată mai participă nouă asesori și douăzeci și șapte de delegați, toți îngeri aparținând forului suprem al planetei compus din treizeci și nouă de sfinte spirite angelice.

Dacă spiritul aparține unei entități superioare, el singur își alcătuiește planul noii sale vieți pământești pe care o va lua într-o nouă reîncarnare. Înfățișându-se în fața tribunalului compus din treizeci și nouă de spirite angelice și a conducătorului Sistemului Solar, își arată planul întocmit și acesta îl aprobă, transmițând aprobarea conducătorului juriului, căci Conducătorul Solar nu se află de față, el ia la cunoștință însă prin telepatie simultană. În noul plan de viață cu care vine la o nouă reîncarnare, spiritul trebuie să-și îndrepte faptele rele săvârșite, și aceasta se va face numai printr-o nouă suferință.

#3. A Treia Judecată

A treia formă și cea mai grea judecată a spiritului are loc când se termină ciclul de douăzeci și șase de mii de ani de existentă pe acest glob. EI corespunde timpului pe care îl parcurge Sistemul Solar în mișcarea lui de revolutie, de la un punct vernal la altul. În tot acest interval spiritul a fost cînd încarnat, când în spațiu, trăind sute de vieți pământești. Aceeași judecată se face de însuși Conducătorul Solar care coboară din planul său spiritual și împreună cu juriul său Solar compus din spirite angelice solare coboară în atmosfera fluidică planetară.

La aceasta judecată asistă și juriul planetar, dar fără a putea influența sentința, faptele bune sunt trecute în dreapta Guvernatorului Solar, iar cele rele in stânga lui. Cele din dreapta vor fi conduse de îngeri solari pe alte planete mai evoluate spiritual, iar cele mai puțin evoluate, din stânga Guvernatorului Solar, vor fi duse pe alte planete ale sistemului solar mai puțin evoluate sau sunt duse pe alt sistem solar pentru a fi repartizate pe una dintre planetele acelui sistem. La fiecare douăzeci și șase de mii de ani are loc judecata de care vorbește Sfânta Scriptură, altfel spus există trei feluri de judecăți ale spiritului, cea din timpul unei încarnări, cea dupa fiecare reîncarnare și a treia la sfârșitul școlii planetare.

În concluzie, pe Pământ, omul trece prin trei feluri de judecăți:

   [tie_list type=”checklist”]

•      1.Judecățile din timpul unei întrupări.
•      2.Judecățile de după fiecare întrupare.
•      3.Judecata divină de la finele școlii planetare.

[/tie_list]

Conform religiei creștine ortodoxe, spiritul după moarte trece prin douăzeci și patru de vămi, unde este judecat pentru păcatele sale. De menționat că aceste păcate săvârșite în viața pământească sunt de trei sute șaizeci și cinci de feluri, ele se grupează pe douăzeci și patru de categorii care, vor fi judecate în douăzeci și patru de vămi.

Aceste vămi sunt niște strigoi în lumea astrală, la care duhurile rele întâmpină spiritele oamenilor în suirea lor la judecata cerească. La aceste vămi participă pe de o parte spiritele diavolare, care arată spiritului toate faptele sale rele, iar pe de alta parte spiritele superioare care arată toate faptele sale bune pentru contrabalansarea păcatelor sale. Denumirea de vămi și vame s-a luat din istoria evreilor.

La fiecare dintre aceste vămi se va cere răspuns deosebit pentru tot păcatul. Toată patima și tot păcatul le cercetează acei vameși prin întrebări referitoare la încalcarea moralei spirituale. La judecata vămii, în partea opusa vameșilor diavoli stau de față și spiritele superioare angelice, care arată faptele bune ale spiritului, pentru a contrabalansa păcatele făcute. Dacă vor prevala faptele bune, el va trece aceste douăzeci și patru de vămi și va fi luat de îngeri în Împărația Cerului, dacă însă dimpotrivă, se va afla că au prevalat păcatele lui spirituale, atunci nu va merge în Împărăția Cerului. De aici se vede ca vămile reprezintă un fel de baricade pe care trebuie să le treacă spiritul după moarte. La fiecare barieră se găsesc, pe de o parte, îngerii, iar pe de altă parte demonii care cercetează toate faptele spiritului.

Dacă spiritul trece de aceste vămi, poate urca spre centrul divinității. Această judecată se numește „judecata cea din parte” sau „judecata particulară”. Poporul, în credința religiei creștin ortodoxe recunoaște aceste douăzeci și patru de vămi. Așa vedem, de pildă, la înmormântări când se pun de la casa mortului și până la cimitir douăzeci și patru de „punți” cu așternut, pânză, ulcica cu vin, pâine și lumânări și, de asemenea, doresc și cer să fie citite douăzeci și patru de sfinte Evanghelii, ectenii și blagoslovenii, pentru ușurarea sufletelor răposatului și trecerii lui mai lesne prin cele douăzeci și patru de vămi ale văzduhului. Aceste douăzeci și patru de vămi sunt numai pentru oamenii care s-au făcut vinovați prin păcatele lor săvârșite în viața pământească. Cei ce nu s-au făcut vinovați de toate aceste categorii de păcate sunt opriți la un număr mai mic de vămi sau nu se opresc la nici una.

Acesta este cazul cu pruncii, martirii sau cei care au murit imediat după botezul lor. Aceștia nu sunt cercetați la nici o vamă, conform religiei creștine ortodoxe, trecând prin toate aceste vămi, spiritul ajunge la porțile cerului unde este o lumină mai strălucitoare decât a cristalu1ui. Spiritul se inchină a treia zi în fața lui Dumnezeu, în a noua zi și a patruzecea zi. După ce se înfățișează lui Dumnezeu a treia zi, spiritul este trimis cu îngerii pentru a cerceta locașurile sfinților, până în ziua a noua, când se reîntoarce iarăși în fața lui Dumnezeu. După aceasta, este trimis iarăși cu îngerii pentru a cerceta iadul, cu toate subteranele și chinurile lui timp de treizeci de zile. După patruzeci de zile de la moarte, se stârnește umblarea spiritului pe la vămi, prin rai și prin iad, și se face asupra lui și judecata vremelnică, după care se așează la locul veseliei sau al muncii, unde își va petrece vremea până când se va face judecata definitivă a spiritelor.