2. Carnea si preparatele din carne

In aceasta categorie sunt incluse toate tesuturile si organele obtinute de la orice animal (mamifer, pasare, peste etc). Carnea poate fi consumata in mai multe feluri: carne proaspata, care este foarte perisabila si este indicat a se consuma cat mai repede dupa sacrificarea animalului, carne refrigerata si carne conggelata. Celelalte preparate obtinute din carne sunt impartite in alte 2 grupe: mezeluri obtinute din carnea netocata (anumite parti din carne sunt supuse anumitor procedee pentru a putea fi pastrate mai mult timp – uscarea, afumarea, fierberea, astfel obtinandu-se pastrama, muschiul tiganesc, sunca etc. ) si mezeluri obtinute din carne tocata (exista numeroase retete pentru obtinere de  carnati, salamuri etc).

Valoare nutritiva

Dintre toate alimentele pe care le foloseste omul, carnea are cele mai multe proteine. In cele mai slabe carnuri cantitatea de proteine se afla intre 17 – 22g % si in cele mai grase proportia scade la 12 -14g %. Pe langa proteine in carne si produsele obtinute din ea, mai avem cantitati semnificative de P, Zn, Cu, K si in cazul pestelui – F si I.

Grasimile continute de carne variaza in functie de tipul de carne de la 5 la 35 %. In schimb, in carne nu gasim aproape deloc Ca si Na. In general carnea are in compozitie acizi grasi saturati si colesterol, motiv pentru care trebuie sa fim atenti la cantitatea de carne pe care o consumam.

Carnea este un produs alimentar acidifiant si de aceea un consum prea mare favorizeaza aparitia acidozei si a constipatiei.

Este recomandat sa se consume 150 – 200 g/zi de carne sau produse obtinute din carne pentru adulti, 60 -130 g/zi pentru copii si sub 100 g/zi pentru batrani.

3. Ouale

Ouale care intra in alimentatia omului sunt reprezentate in general de cele facute de pasari. Exista si anumite reptile de la care putem consuma ouale dar aici ne vom referi strict la cele de pasari. Cele mai consumate oua sunt cele de gaine dar se consuma in cantitati destul de mari si cele de curca, rata, gasca, porumbei, prepelita etc. Sub coaja, oul este alcatuit din doua substante distincte care au proprietati diferite: albusul si galbenusul. Albusul este format din 87 % apa si dispersie de ovalbumina si galbenusul este alcatuit dintr-o emulsie de lipide si proteine.

Valoare nutritiva

In alimentatia omului, oul, reprezinta o sursa foarte importanta de vitamine liposolubile: A, D, E, K si hidrosolubile: B2, B6, B12 si acid pantotenic. Toate aceste vitamine se afla in componenta galbenusului, cu exceptia vitaminei B2 care se afla in albus. Un alt rol important pe care il reprezinta acest aliment este aportul de proteine superioare, de fapt contine pe toti cei 8 aminoacizi esentiali. Din punct de vedere al continutului de minerale, ouale sunt o sursa de P, K, Na, S, Fe. Cantitatea de lipide este relativa in functie de la specia de pasare de la care provine oul, la pasarile de apa este mai ridicata. Din cauza continutului mare de colesterol trebuie avuta grija la consumul exagerat, mai ales la persoanele mai in varsta.

Alte substante care se regasesc in ou si au actiune asupra organismului uman:

-cantitate mica de fofolipide care are actiune tonifianta asupra sistemului nervos

– cantitate infima de glucide

– proteine de calitate superioara, fier si vitamine cu un rol in hematopoeza – acest mix facandu-l un important aliment cu actiune contra anemiei

– fosfolecitine – ceea ce il face un aliment fortofiant, de aceea se recomanda un consum de 6-7 oua pe saptamana la copii, 4-5 oua la femeile gravide si un ou la doua zile pentru adulti.