[dropcap]B[/dropcap]ioenergia este definită ca fiind o calitate a tuturor fiinţelor vii şi se manifestă prin emisii de fluide energetice care sunt receptate de oameni, animale şi plante.

Bioenergia poate influenţa şi corpurile inerte, dar nu poate fi receptata de către acestea.

Direcţia de orientarea a acestei forme de energie este omnidirectivă şi este emanată în mod firesc în toate direcţiile, dar nu poate fi percepută conştient decât de cei avizaţi.

În cazul vindecărilor prin bioenergoterapie, ea este conştientizată de către terapeut şi îndreptată către un anumit loc şi cu un anumit scop.

Însă de foarte multe ori orice persoană normală poate juca rolul de bioenergoterapeut fără ca măcar să îşi dea seama, de exemplu atunci când un părinte mângâie locul în care propriul copil s-a lovit şi acesta se linişteşte şi încetează să mai plângă.

Încă de la începuturile istoriei cunoscute de oameni se fac referiri la tratamentele prin bioenergoterapie.

În toate religiile această formă de energie apare şi este menţionată, toate cărţile sfinte fiind pline de personaje care folosesc bioenergia ca şi formă de vindecare: la persani – Zarathustra, la iudei – Moise, la creştini – însuşi Christos etc.

Vracii, şamanii sau vrăjitorii se foloseau de această tehnică pe care o combinau cu efectele anumitor plante pentru a realiza efectele pe care şi le doreau.

Fiecare om are o anumită cantitate de bioenergie, unii mai multă alţii mai puţină.

Cei care posedă o cantitate mai mare şi se dedica unui anumit stil de viaţă pot devenii terapeuţi.

Este o formă de har divin care nu este accesibilă oricărui om.

Bioenergia circulă prin anumite căi denumite meridiane şi este recepţionată prin centrii energetici (care sunt în număr de 7 – principali şi care se afla la intersecţia meridianelor).

Aceşti centri energetici mai sunt cunoscuţi sub denumirea de chakre, nume preluat din limba sanscrită.

Cum se realizează vindecările cu ajutorul bioenergiei?

Bioenergoterapeuţii, datorită darului pe care îl au, sunt capabili prin anumite metode să pună diagnostice observând aura fiecărui om.

Odată pus diagnosticul fiecare foloseşte unul sau mai multe procedee de vindecare (pase bioenergetice, acupunctură, reflexoterapie, presopunctura şi exemplele pot continua).

Toate aceste procedee se adresează corpurilor subtile pe care le are omul şi care nu sunt vizibile decât pentru cei iniţiaţi în acest domeniu.

Aceste corpuri subtile sunt formate din energie care vibrează la anumită frecvenţă şi asigură bunul mers al lucrurilor în organism.

În momentul în care energia este blocată sau dezechilibrată apare boala, iar datoria terapeutului este să echilibreze fluxul energetic sau să îl deblocheze.

De fapt bioenergoterapeutul nu se ocupă de vindecarea pacientului, el ajută organismul uman, prin capacităţile pe care le are, să se vindece singure.

Cu ajutorul acestor metode se pot descoperi afecţiuni ale organismului la faze incipiente care nu pot fi descoperite în alte moduri.

Deasemenea au fost foarte multe cazuri în care medicina modernă nu a mai avut ce face, dar bioenergoterapia a rezolvat problema.

Toate aceste „minuni” se produc deoarece tratamentele cu bioenergie se adresează corpurilor subtile şi nu celui fizic la care de multe ori se întâmplă să nu mai ai ce să îi faci.

Din această cauză medicina modernă dă greş în anumite situaţii deoarece ea face abstracţie de celelalte corpuri subtile ale omului şi se adresează doar celui material.

Concluzie

Energia pe care noi o folosim nu face excepție de la regulă.

Ea contine informația, sau mai bine zis, joacă rol de recipient în tot acest proces. Este creativă.

Aceasta inseamnă că are puterea de a crea, sau readuce starea de sănătate a persoanei.

Când are loc, se întâmplă pe toate planurile. Pe cel fizic, pe cel emoțional, mental și spiritual.