Intre plante exista foarte putine specii care sa egaleze din punct de vedere terapeutic pe Ginko Biloba. Este cea mai veche specie dintre toate plantele de pe pamant, ramanand neschimbat din era mezozoica, adica cu 350 de milioane de ani in urma. Charles Darwin il denumeste in Originea speciilor ca fiind o fosila vie cu capacitati foarte mari de a supravietui. Este atat de rezistent incat in urma atacului cu bomba atomica de la Hiroshima din 6 august 1945, a fost singurul supravietuitor la doar 30 de metrii de locul unde a explodat bomba. In anul urmator acest arbore a pornit in vegetatie si nu a suferit nicio modificare din punct de vedere genetic.
In China si Japonia acesti arbori erau socotiti sfinti si erau plantati in gradinile templelor budiste si in preajma altarelor de rugaciune. Frunzele acestor copaci au fost folosite o perioada ca monede de schimb.
In Europa a fost adus in anul 1710 si a fost plantat in Olanda, in gradina Botanica din Utrecht.
Mai este cunoscut si sub denumirile de: Arborele pagodelor, Copacul lui Dumnezeu, Arborele vietii sau Arborele templier.
Descriere si morfologie
Ginko Biloba este un arbore care ajunge pana la 40 de metri inaltime, foarte usor de recunoscut din cauza coroanei ramificate care are forma unui acoperis de pagoda, de aici venindu-i si denumirea de “Arborele pagodelor”.
Frunzele acestui copac sunt formate din doi lobi, adica bilobate ( de aici vine denumire de biloba ), sunt de culoare verde – kaki in prima faza si spre toamna culoare se transforma in galben – viu de o frumusete unica. Este o planta dioica, adica are florile femeiesti pe un copac iar cele barbatesti pe altul. Din aceasta cauza pentru a obtine fructe de la acest arbore este nevoie de doua exemplare, unul barbatesc si unul femeiesc, care sa fie aproape unul de celalalt.
In Asia sunt folosite in fitoterapie fructele, dar la noi in tara cel mai mult se folosec frunzele. Fructele sunt de forma globuloasa, cam de marimea unei caise, carnoase, de culoare galben – argintiu – de aici venind denumirea de “Caisa argintie”.
Arealul de raspandire
Este originar din Asia si la noi in tara a fost adus ca planta ornamentala putand fi gasit in parcuri si gradini botanice din mai multe orase. In ultimii ani s-au adus puieti si au fost realizate pepiniere in scop fitoterapeutic.
Compozitie chimica
In frunze se gasesc bioflavonoide, flavone, acizi organici, uleiuri eterice. Actiunea puternic antioxidanta este data de catre bioflavonoide.