Puterea sunetului poate avea atat valente pozitive cat si negative. Putem observa acest aspect atunci cand vorbim cu semenii nostrii, limbajul fiind arta prin care formand sunetele in cuvinte, transmitem informatii sub forma de idei si emotii atingandu-i astfel intr-un fel sau altul pe cei de langa noi. Atunci cand sunetele si cuvintele pe care le emitem au un caracter pozitiv creeaza un efect benefic asupra celor pe care ii ating iar atunci cand cuvintele au caracter egoist, fara insemnatate sau incarcate cu emotii si intelesuri negative ele pot crea discomfort si pot avea efecte distructive.

 

Tot ceea ce tine de civilizatie este produsul ideii transmise prin puterea cuvantului, a cantecului sau a expresiei artistice. Alti factori precum sintaxa, cadenta, volumul si intonatia contribuie la puterea magica pe care o au sunetele pe care le transformam in comunicare. Este bine sa cantarim cuvintele si sa ne gandim la efectul lor atunci cand le transmitem pentru ca felul in care formam mesajul trebuie integrat si armonizat cu ritmul superior al creatiei. Evolutia cere ca sunetele mai putin importante sa fie armonizate la final cu sunetul principal al creatiei ce a dat nastere intregului acesta fiind un principiu spiritual de cea mai inalta importanta.

 

Acelasi lucru se poate spune si despre muzica pe care o creem, aceasta la fel ca si cuvantul purtand o incarcatura ce poate avea efecte benefice sau malefice. Atunci cand muzica il determina pe cel ce o asculta sa atinga o parte adanca si plina de inteles ce sta  ascunsa in sufletul sau, puterea acesteia primeste un efect evolutionar si profund. La fel de bine muzica poate avea efect distructiv, malefic iar acest efect poate fi observat in muzica actuala. Cand distonanta si disarmonia sunt principalele elemente in muzica efectele sunt cele de indepartare de armonia superioara. Este adevarat ca in unele tipuri de muzica distonanta estre folosita ca element artistic dar integrata in armonia principala, aceasta contribuie la finalitatea compozitiei. In asemenea cazuri distonanta devine o forta creativa importanta cu contributii majore in modul in care este influentat sufletul producandu-i ascultatorului emotii dramatice, evolutive de mare intensitate.

 

Privita dintr-o anumita perspectiva, transformarea spirituala se bazeaza pe faptul ca  personalitatea si sufletul isi creeaza treptat, evolutiv o relatie ce trece de la distonanta la armonie. Putem afirma ca muzica ce subliniaza prin progresia de acorduri lupta pentru obtinerea armoniei din haosul distonantei este echivalenta simbolic cu drama evolutiei spirituale. Efectul acestei particularitati a muzicii asupa persoanei este acela de aprofundare a notiunii de conflict creativ si de intelegere a faptului ca prin rezolvarea unei situatii de criza se poate ajunge la o armonie superioara.